Autor: Molière

Tartuffe – Miturile cetăţii – 25.06.2019

Autor

Molière

Traducerea

Doru Mareş

Regia

Alexandru Mazgareanu

Scenografia

Andrada Chiriac

Costume

Alexandra Mâzgăreanu

Muzica

Alexandru Dan Suciu

Durată

1h 40 min (fără pauză)

Distribuție

Doamna Pernelle – Emilia Mocanu
Orgon – Valentin Cristian Terente
Elmire – Andreea Vasile
Damis – Adrian Ştefan
Mariane – Narcisa Novac
Valer – Vlad Galer
Cleante – Liviu Pintileasa
Tartuffe – Emilian Oprea
Dorine – Corina Borş

Sinopsis

Despre spectacolul TARTUFFE, Alexandru Mâzgăreanu a adresat publicului recent invitația: „…..să vină să vadă spectacolul, pentru că, în ciuda faptului că este o piesă scrisă acum mai bine de 400 de ani, vor asista la un spectacol extrem de modern şi cu o tematică ce cu siguranţă îi va atinge, pentru că spectacolul, aşa cum este construit, are o legătură foarte mare cu problemele cu care ne confruntăm în ziua de astăzi… ”.

Maestru al comediilor de moravuri, Molière ne propune şi peste secole o satiră a defectelor umane: ipocrizia, naivitatea, viclenia. Capodoperă a comediei de caracter, Tartuffe aduce în scenă prototipul individului hotărât să parvină prin orice mijloace, dar de îndată ce îşi atinge scopul, masca servilă şi umilă cade, dezvăluindu-i adevărata faţă, aceea de stăpân fără scrupule.

TARTUFFE, o poveste despre obsesie, spusă în versuri, este un spectacol ce dezvăluie pericolul imposturii și al bigotismului, o comedie frumoasă despre bine și rău, dar și despre cât de greu e să deosebești binele de rău.

★★★★★ „Păstrând textul în complexitatea sa (în traducerea lui Doru Mareș), Alexandru Mâzgăreanu face să pară teatrul în versuri ușor și accesibil și explorează dimensiuni mai puțin dezbătute ale piesei. Acest Tartuffe are puțin din realitatea politică, puțin din dualitatea religiozității, puțin din slăbiciunile umane, puțin din instinctul carnal, puțină intrigă, puțin egoism, puțină singurătate, puțină confuzie, puțină născocire… și toate sunt, de fapt, despre putere. Într-un fel sau altul, căutăm cu toții acest sentiment periculos, fie că pentru unii înseamnă lucruri materiale, iar pentru alții lucruri spirituale. „Tartuffuliți” suntem cu toții, că recunoaștem sau nu.”
Elena Coman, Yorick.ro

★★★★★ „Aşa cum ar trebui să fie, dacă s-ar face voia lui Tartuffe, a lui Orgon şi a Doamnei Pernelle (Emilia Mocanu), toate celelalte personaje din celebra piesă care are parte de o viaţă nouă graţie acestui spectacol concentrat, bine gândit, cu umor, dar şi subiect de meditaţie de la Teatrul Maria Filotti din Brăila. Relaţia dintre Orgon şi Tartuffe este aici parcă şi mai complicată, dobândind nuanţe erotice bizare. Întors acasă, Orgon de abia aşteaptă să afle veşti despre Orgon, să îl aşeze la masă, să îl hrănească, să îl facă să petreacă şi mai mult timp cu cea de-a doua lui soţie, să îşi încalce jurămintele faţă de Cléante (Liviu Pintileasa) şi Valere (Vlad Galer), să îl însoare cu Marianne (Narcisa Novac) şi să îl facă stăpân pe întreaga lui avere. Înfruntând opoziţia tinerească, vie, răzvrătită a lui Dorinne (Corina Borş) şi Damis (Adrian Ştefan). Totul în acordurile cu sonuri de liturghie, muzica fiind compusă anume pentru spectacol de Alexandru Dan Suciu. Odată ajuns acasă împânzeşte pereţii camerei/cramei cu fotografii ale lui Tartuffe, până şi luxosu-i halat are cusute portrete ale Impostorului. Către final vom avea de-a face şi cu o neaşteptată lovitură de teatru. Nu, lucrurile nu vor fi soluţionate de salvatoarea apariţie a cuiva reprezentând Statul de drept (despre care se face vorbire în spectacol), cu atât mai puţin de însăşi intervenţia regală, aşa cum a plănuit mai curând de nevoie decât de voie însuşi Moliere. O stranie şi nebănuită alianţă dintre Tartuffe şi Doamna Pernelle care ne va lăsa pe toţi bouche bée va face să câştige interesul public, cinic reafirmat în final de Tartuffe. Rolul Tartuffe îi vine ca o mănuşă lui Emilian Oprea. Este lucrat de actor în cele mai mici detalii. Nici urmă de cochetărie, de răsfăţ în jocul atent cumpănit al interpretului Tartuffe este şi umil, şi prudent, şi senzual, şi precaut, iar scena dintre el şi Elmire, foarte bine jucată de Andreea Vasile, este una de nota 10.”
Mircea Morariu, Adevărul